Comunicarea Asertivă
Ce este Comunicarea Asertivă?
Acasă: Ea: „Eşti
un monstru dobitoc, fără suflet! Nu te mai suport!”, spuse femeia, începând
să plângă în hohote…El: „Eşti o
nesuferită care nu ştie niciodată ce vrea!
Ba nu aşa.., ba aşa..bla, bla, bla…habar nu ai de capul tău! Scuteşte-mă!”, zise partenerul ei trântind uşa şi ieşind din casă…
Ba nu aşa.., ba aşa..bla, bla, bla…habar nu ai de capul tău! Scuteşte-mă!”, zise partenerul ei trântind uşa şi ieşind din casă…
La
birou: Şeful: “ Nu e nimic bine din ce ai
făcut în proiectul asta! Dacă până la sfârşitul săptămânii nu refaci totul, aşa
cum trebuie, îţi tai 20% din salariu!” Angajatul, cu privirea plecată în
documentele aruncate pe birou, cu glas pierit, îi răspunde şefului : “ Am
înţeles…” se simte nedreptăţit, (doar el lucrase cât considerase de bine, cu
multă atenţie şi conştiinciozitate în ultimele săptămâni la proiectul
respectiv)… se simte trist, furios, neputincios, descurajat, devalorizat, dar
îi e dificil să-şi exprime dezacordul faţă de atitudinea şefului… etc.
Ce găsiţi în comun la ambele
cazuri prezentate?
În primul caz, este prezentată un anumit tip de comunicare: comunicarea cu agresivitate pe care
ambii parteneri o exercită şi datorită ei, nu în puţine case regăsim astfel de
situaţii…
În cel de-al doilea caz,
observăm, din partea şefului aceeaşi comunicare cu agresivitate, pe care am
regăsit-o şi în cazul anterior, iar, din partea angajatului, observăm, un alt
tip de comunicare: comunicarea cu
timiditate …
Atât comunicarea cu agresivitate,
încărcată cu emoţii puternice de furie, revoltă, dispreţ, nedreptate,
disperare, etc., cât şi comunicarea cu timiditate încărcată cu deznădejde,
dezamăgire, reprimarea sentimentelor, învinovăţire, etc., sunt modalităţi de
comunicare destructive, atât pentru noi, cât şi pentru relaţiile noastre!
Din fericire, pe lângă cele două
modalităţi de comunicare defectuoase, mai există cel de-al treilea mod de
comunicare, care este constructiv, raţional, adecvat, care poartă denumirea de
“comunicare asertivă”.
Comunicarea
asertivă este modalitatea de comunicare prin
care individul îşi exprimă necesităţile, dorinţele, sentimentele şi
preferinţele într-un mod deschis şi onest, într-o manieră socialmente adecvată.
Această manieră de comunicare nu poate avea loc atunci când individual este
furios, frustrat, deprimat, anxios. În cadrul comunicării asertive, nu se
încalcă nici drepturile personale, nici ale celorlalţi. Acest gen de
comunicare, arată respectul faţă de sine
şi faţă de ceilalţi, promovează auto dezvăluirea, autocontrolul şi aprecierea
pozitivă a valorii de sine.
De ce anume este
bine să ţi cont ca să Comunici Asertiv?
Specialiștii afirmă că asertivitatea inhibă anxietatea, reduce depresia. Totodată, aceştia subliniază faptul că un comportament asertiv conduce la îmbunătăţirea imaginii de sine.
Asertivitatea implică patru elemente:
- refuzul cererilor;
- solicitarea favorurilor şi formulare de cereri;
- exprimarea sentimentelor pozitive şi negative;
- iniţiere, continuare şi încheiere a unei conversaţii
generale.
Acestea alcătuind
componenta cognitivă care implică un anumit mod de gândire. Componenta comportamentală
a asertivităţii include o serie de elemente non-verbale, cum ar fi:
- Contactul vizual: o persoană asertivă îşi priveşte interlocutorul
drept în ochi. Lipsa contactului vizual poate transmite mesaje nedorite, de
tipul: "eu nu sunt convins de ceea ce spun" sau "îmi este foarte
frică".
- Tonul vocii: chiar şi cel mai asertiv mesaj îşi va pierde din
semnificaţie dacă va fi exprimat cu o voce şoptită (aceasta va da impresia de
nesiguranţă) sau prea tare, fapt care ar putea activa comportamentul depresiv
al interlocutorului.
- Postura: poziţia corpului unei persoane asertive diferă de la
situaţie la situaţie. Totuşi, se apreciază că, în majoritatea cazurilor,
subiectul trebuie să stea drept: nici prea rigid, pentru că aceasta exprimă o
stare de încordare, nici prea relaxat, pentru că ceilalţi ar putea interpreta o
astfel de poziţie ca fiind lipsită de respect.
- Mimica: pentru ca mesajul să aibă caracter asertiv, mimica trebuie
să fie adecvată şi congruentă cu conţinutul mesajului. Astfel, de exemplu, dacă
cineva zâmbește atunci când afirmă că ceva îl supără, oferă interlocutorului o
informaţie ambiguă, care alterează sensul comunicării.
- Momentul administrării mesajului: cel mai eficient mesaj asertiv
îşi pierde semnificaţia dacă este administrat într-un moment nepotrivit.
Astfel, de exemplu, nici un şef nu va răspunde favorabil la o cerere de mărire
a salariului, oricât de bine formulată este această, dacă angajatul îl
abordează atunci când se pregăteşte să se prezinte în faţa unei comisii de
control a firmei.
- Conţinutul: chiar dacă toate celelalte condiţii sunt respectate,
mesajul nu-şi atinge scopul dacă este prea agresiv, cu intenţia de a-l blama pe
celălalt sau, dimpotrivă, exprimat prea timid şi într-un mod pasiv. Conţinutul unui
mesaj asertiv trebuie să fie precis, descriptiv şi direct.
Ce pot sa fac?
Deoarece comunicarea asertivă, nu
este cel mai uşor lucru de însuşit (pentru că, e nevoie de un control al
emoţiilor, ca să ai disponibilitatea necesară pentru a comunica asertiv),
apelează cu încredere la un psiholog care să te însoţească în drumul tău înspre
dobândirea unei comunicări asertive.
Dobândind o comunicare asertivă,
şansele de a trăi scene ca cele prezentate la începutul articolului, sunt mult
reduse!
Vă
doresc mult succes!
